Recunosc ignoranța-mi. Aveam impresia că Aiudul este așa, un orășel acolo, lângă Teiuș și Turda. Habar n-aveam că are o cetate impunătoare și o catedrală. Cetatea necesită o remaniere drastică, ceea ce se pare că a început, după cum se vede în imagine. Catedrala n-am putut-o vizita, fiind ea închisă și încuiată duminica, la ora 15. Oare de ce nu vin turiști și pe la noi?
Aşezat pe malul drept al Mureşului, în zona dealurilor Aiudului, actualul municipiu Aiud este demn urmaş al oraşului-târg de odinioară, care la rândul lui s-a dezvoltat în jurul cetăţii, aşa cum era obiceiul.
Prima atestare documentară este din anul 1293, printr-un act emis de regele Ladislau al IV-lea al Ungariei, când populaţia majoritară era formată din saşi, colonizaţi aici la începutul anilor 1300. Semne de locuire s-au găsit încă din perioada neoliticului, iar după ocupaţia romană aici se constituie o cetate civilă numită Brucla.
Cu o istorie zbuciumată, trecut prin foc şi spadă, Aiudul a reuşit să renască şi să se impună în timp ca important centru cultural al Transilvaniei, fiind chiar cel mai important centru de învăţământ al calvinismului transilvan.
Colegiul Bethlen Gabor, înfiinţat în 1622 de principele Gabriel Bethlen la Alba Iulia, distrus de tătari, refugiat la Cluj, a fost mutat în 1662 la Aiud de principele Mihai Apafi, unde se află şi astăzi. .
În găzduirea acestui colegiu funcţionează cel mai vechi muzeu de ştiinţe ale naturii de pe teritoriul României, înfiinţat oficial în 1796 cu denumirea „Raritatum et rerum naturalium museum” – Muzeul rarităţilor şi lucrurilor rare.
.
Aşa cum spuneam, aşezarea s-a dezvoltat în jurul şi sub protecţia cetăţii care, astăzi, ocupă o suprafaţă de aproximativ 3500 m2 în centrul oraşului şi este una dintre cele mai vechi cetăţi urbane din Transilvania.
Arheologii au descoperit că cetatea Aiudului a fost construită la începutul secolului XIV, însă tradiţiile săseşti susţin că ridicarea acesteia ar fi început după marea invazie tătaro-mongolă din 1241-1242, dar nu există documente care să confirme ipoteza.
Pe de altă parte, spusele saşilor ar putea fi mai mult decât o legendă dacă informaţia este corelată cu datele referitoare la Cetatea Trascăului construită (surpriză!!) în urma invaziei tătare din 1241.
Construită din piatră brută, cetatea avea iniţial 9 turnuri, fiecare aparţinând unei bresle meşteşugăreşti care le întreţineau şi gospodăreau: turnul măcelarilor, turnul croitorilor, turnul cizmarilor, turnul blănarilor, turnul dogarilor, turnul olarilor, turnul Kalendas, turnul lăcătuşilor şi turnul porţii.
Turnul Kalendas a fost construit în secolul XV deasupra unui vechi contrafort de susţinere a zidului vestic al cetăţii. Iniţial a aparţinut breslei frânghierilor, ulterior fiind donat asociaţiei “Kalendas” sau “Sfântul Spirit”.
În incinta fortificaţiei se află Biserica Reformată-Calvină, ridicată în stil gotic târziu la sfârşitul secolului XV, de tip biserică-hală cu trei nave, cu absida poligonală şi turn pe vest, interiorul modificat baroc.
Lângă aceasta este dispusă Biserica Evanghelică-Luterană, ridicată în a doua jumătate a secolului XIX, pe locul unei capele construită în 1333–1334.
Pe latura de nord a cetăţii se afla Palatul Voievodal (sec.XVI-XVII), care a aparţinut principelui ardelean Gabriel Bethlen (în anii 1612–1629). În palat funcţionează Muzeul de Istorie din Aiud.
În 2017, când am vizitat eu cetatea, începuseră lucrările de reabilitare, însă nu păreau deloc avansate. Astăzi, din exterior, par a se vedea ceva urme ale intervenţiei umane asupra zidurilor. Nu ştiu cum arată însă interioarele.
Ca o dovadă în plus că Aiudul a fost un important centru cultural al zonei, după Marea Unire din 1918, aici a fost construită o catedrală ortodoxă în stil bizantin inspirat de biserica Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul).
