Un nou drum va traversa Munții Metaliferi, pe care ziariștii, în avântul lor nestăvilit spre audiență îl vor numi, probabil, Transalpina cuiva… Este vorba despre DJ707 care leagă DN7, de pe valea Mureșului, cu DN76 de pe valea Crișului Alb și traversează localitățile Petriș – Corbești – Roșia Nouă – Obârșia din județul Arad cu Căzănești (locul de naștere al lui Arsenie Boca) – Vața de Sus – Vața de Jos. Întregul traseu are o lungime de aproximativ 35 km și a fost denumit de localnici ”Drumul regelui”.
Unele voci spun că acest drum ar fi fost construit și pavat la ordinul regelui Mihai I care l-ar fi folosit pentru a ajunge cu mașina la băile termale de la Vața de Jos. Alte voci, printre care și localnici, spun că drumul nu a fost practicabil niciodată pentru mașini. Cert este că regele obișnuia să meargă la băi și la fel de cert este faptul că deținea în colecția personală câteva mașini militare de teren.
În acest moment s-a inițiat modernizarea acestui drum de la Obârșia până la limita cu județul Hunedoara (Cota 0) de unde este impracticabil. De ce se modernizează acest drum? Oficialii spun că pentru a stimula turismul în zonă. Alții, mai cârcotași, spun că este inutil, fiind foarte puțin folosit, la fel ca alte astfel de drumuri. Părerea mea este că nu va putea fi folosit niciodată dacă nu este practicabil.
Ce este interesant din punct de vedere turistic pe acest traseu: Castelul Regal Săvârșin, Castelul Salbek de la Petriș, Biserica de lemn de la Roșia Nouă, Obârșia – satul pictat, Căzănești – satul natal al lui Arsenie Boca, Vața de Jos – stațiune balneoclimaterică.
Am urcat până la Cota 0 în noiembrie 2025. O zi de toamnă superbă, însorită ne-a îndemnat la drum și n-am avut păreri de rău. O porțiune, de la ieșirea din Roșia Nouă până la ieșirea din Obârșia a fost deja asfaltată. De aici până la limita dintre Arad și Hunedoara (Cota 0) drumul urcă cu serpentine lungi, dar foarte strânse, lăsând ici-colo câteva gospodării, unele părăsite, altele cu urme de activitate și altele locuite permanent. Chiar la punctul de maximă altitudine locuiește o femeie în vârstă cu, probabil, fiul ei cu care nu ne-am putut înțelege.
Culoarea dominantă era ruginiul, pătat ici-colo de nuanțe de galben. Prin locurile mai umbrite multe brândușe de toamnă sfidează seceta și își arată corola albastră, mândrindu-se cu frumusețea lor.
Mai fusesem în zonă în toamna lui 2019, însă atunci n-am putut urca mai sus de Obârșia. Atunci mai existau câteva porțiuni unde încă se mai vedea pavajul de la drumul vechi.
