Doamna/domnișoara ghid de la Castelul Banffy din Răscruci ne-a dat un pont: să vizităm muzeul etnografic Kallos Zoltan din localitate. Cu ajutorul indicațiilor domniei sale l-am găsit ușor, că altfel e mai greu pentru că nu are indicator la șosea. Aici ne-a întâmpinat o domnișoară foarte drăguță a cărei singură grijă era că nu știe bine românește. Dar știa și ne-am înțeles perfect. Această expoziție este cel de-al doilea motiv pentru care merită să vă opriți la Răscruci.

Kallos Zoltan s-a născut pe 26 martie 1926 și în 1992 a înființat o fundație care îi poartă numele, în localitatea clujeană Răscruci, căreia i-a încredințat colecția de obiecte etnografice adunate în decursul a 70 de ani de activitate. Kallós Zoltán este o personalitate remarcabilă nu numai în calitatea sa de etnograf, ci și prin calitatea sa de cercetător al muzicii populare. În incinta fundaţiei se află una dintre cele mai frumoase expoziţii de artă populară din Transilvania. (sursă monitoruldecluj.ro, 23 aprilie 2016)

Conacul care găzduiește colecția a fost cumpărat de părinții lui Kallós Zoltán în 1933, de la familia Bánffy din Răscruci.



Colecția etnografică înființată în scopul conservării materiale și prelucrării științifice a obiectelor de artă populară a fost deschisă publicului în 2010. Cuprinde aproximativ 10.000 de obiecte etnografice (textile, îmbrăcăminte, mobilă, ceramică și instrumente din lemn). (sursă monitoruldecluj.ro, 23 aprilie 2016)



Cele mai frumoase obiecte ale culturii materiale populare tradiționale din Câmpia Transilvaniei, Țara Călatei, săsești și românești din Transilvania și ceangăiești din Moldova sunt prezentate în opt săli ale muzeului. Pe lângă miile de obiecte de artă și fotografii, arhivele cuprind și o bibliotecă etnografică și un număr mare de înregistrări de muzică populară și filme etnografice. (sursă monitoruldecluj.ro, 23 aprilie 2016)


Cultura materială din Câmpia Transilvaniei este prezentată în 3 încăperi ale muzeului. În aceste camere, este prezentată cultura locuitului și portul tradițional al satelor din zona Răscruci, Sic și a celor din interiorul Câmpiei Transilvaniei.
Pe lângă colecțiile de obiecte ceangăiești din Moldova, expoziția prezintă, prin câte o încăpere, „camera curată” săsească din Transilvania, interiorul caselor românești, dar și mai multe porturi țărănești tradiționale. (sursă monitoruldecluj.ro, 23 aprilie 2016)

Expoziția prezintă, în 7 săli, 8 așa-numite „camere curate” de pe acele meleaguri pe care Kallós Zoltán le-a vizitat, unde a predat și de unde a cules obiecte tradiționale de-a lungul vieții sale. (sursă monitoruldecluj.ro, 23 aprilie 2016)
