Ca un tentacul al Apusenilor întins spre Câmpia Oradei, munții Pădurea Craiului despart doi frați buni, Crișul Repede la nord și Crișul Negru la sud.
Curea ce încinge pântecul acestui masiv, drumul județean 764D este una dintre puținele legături auto între văile celor două râuri. Depresiunea Vad-Borod, la nord, se întinde de-alungul văii Crișului Repede, iar depresiunea Beiușului este străbătută de Crișul Negru.
Drumul de la Bratca la Roșia este cu puțin peste 50 km, dar îți poate fura cu certitudine câteva zile, fără să te plângi de timp pierdut. Asfaltat, bun, nu prea circulat, te duce în inima ”acțiunii”, peste platoul Damiș și prin cheile Albioarei, cu o bună ofertă pentru platoul Runcuri.
Pe de altă parte, comuna Roșia cred că este cea mai bogată din țară ca ofertă de formațiuni carstice. În plus, dispune de o rețea impresionantă de drumuri comunale și sătești. Singura meteahnă ar fi lipsa indicatoarelor pe drumurile comunale.
Cu mici excepții, fără o hartă bună și o pregătire a priori nu știi unde te afli. Am trecut de 2 ori pe lângă Cheile Cuților, fără să știu că mă aflu acolo, deși le bănuiam. La câte frumuseți sunt de văzut, ar trebui ca la fiecare răscruce să fii îndrumat.
Munții Pădurea Craiului vă oferă:
– Peștera Vântului, ce mai mare rețea subterană din România, peste 50 km de galerii;
– Izbucul Izbândiș, 91 m adâncime;
– cel mai lung ”râu subteran”: ponorul Tinoasa – peștera Ciur Izbuc – peștera Ciur Ponor – Izbucul Toplița de Roșia;
– Izbucul Roșia, cu debite de ordinul zecilor de m3/s, unul dintre cele mai mari din țară;
– cel mai mare număr de peșteri amenajate: peștera Vadu Crișului, Peștera Unguru Mare, Peștera Meziad, peștera Farcu (peștera cu cristale);
– cheile Cuților, cheile Lazuri, cheile Albioarei, cu pereți găuriți de peșteri;
Mergeți și vedeți locuri și oameni. Veți fi plăcut impresionați. Poți petrece trei concedii aici și încă n-ai biruit…
