Restaurarea cetății Feldioara a avut loc ȋn perioada 2013-2017, a salvat resturile de ziduri lăsate degradării în ultimele secole de părăsire și i-a redat ȋnfăţișarea avută ȋn secolul al XVII-lea.
La jumătatea secolului al XII-a, în anul 1150, o comunitate de sași pune bazele actualei localități Feldioara, pe o coamă mai ridicată decât împrejurimile, undeva în zona bisericii evanghelice de astăzi.
Regele ungar Andrei al II-lea donează Țara Bârsei cavalerilor teutoni în anul 1211, ca răsplată pentru ajutorul dat în luptă în timpul cruciadelor.
Îi alungă în 1225 pentru că aceștia au îndrăznit să ridice cetate de piatră, în ciuda ordinelor clare că nu aveau voie s-o facă decât din lemn și pământ.
Cetatea a primit numele Marienburg, Cetatea Mariei, întru slava Fecioarei Maria, ocrotitoarea ordinului teutonilor.
Cetatea este cucerită succesiv de turci în 1430, apoi de Vlad Țepeș în 1457 și de vornicul Nicoară Grozav, în numele lui Petru Rareș, însă de fiecare dată cetatea a fost refăcută de săteni.
Se spune că după ce Vlad Țepeș o dărâmă din temelii, sătenii o reconstruiesc într-un an (!!), însă din pământ, nu din piatră.
În 1240, Bela al IV-lea, regele Ungariei, donează tot ce-au construit cavalerii teutoni unui ordin călugăresc venit din Burgundia, ordinul cistercian, care au primit mai multe localități din jur, inclusiv Feldioara. Aceștia aveau în stăpânire 500 de mănăstiri în toată Europa la numai 100 de ani de la înființarea ordinului. La Cârța, județul Sibiu, mai există ruinele unei abații, iar în interiorul cetății Feldioara au fost restaurate zidurile unei biserici cisterciene.
Călugării acestui ordin se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor și se instalau doar în zone mlăștinoase pe care le asanau, fiind foarte buni foratori.
Alegerea unor astfel de locuri ținea de strategiile de apărare, fiind mult mai ușor de apărat o cetate înconjurată de mlaștini.
Se spune despre cistercieni că ar fi adus în zonă vița de vie din Burgundia și că ar fi fost băutori profesioniști cărora, în zilele noastre, li se spune bețivi. Mai circulă zvonul că le cam plăceau săsoaicele, nu știm dacă doar la băutură, drept pentru care soții acestora s-au organizat și i-au alungat.
Cetatea Feldioara a fost restaurată de Consiliul Județean Brașov între anii 2013 – 2017, iar în august 2018 intră în circuitul turistic. Felicitări!
Este foarte bine întreținută, iar vizitatorii nu lipsesc. Noi am fost foarte matinali, dar, spre surprinderea mea, am ajuns deodată cu un grup venit cu autocarul din Prahova.
Intrarea în curte se face pe o poartă cu grilaj, iar în aripa dreaptă, aflată spre răsărit, s-a organizat un muzeu cu obiecte tradiționale. Toate vestigiile istorice descoperite în timpul lucrărilor se află la Muzeul Național de Istorie, aici nefiind condiții potrivite pentru păstrare.
În turnul din aripa vestică sunt expuse diverse obiecte din neolitic, iar la etaj este imortalizat un obicei al locului, preluat de la sași și în care flăcăii satului bat mesteceni la poarta fetelor de măritat.
Un ecran prezintă acest obicei, filmat în 2017 cu ocazia acestei manifestări, unde se vede măiestria feciorilor care fac gropile în care vor fi introduși mestecenii cu tulpinile. Merită văzut live.
Ca o concluzie, este surprinzător ce lucruri bune pot să iasă dacă dorești să le faci, dar să le și faci, nu numai să-ți dorești.