Continuăm să descoperim cu surprindere frumuseți și locuri interesante aflate la granița de est a fostului imperiu Austro-Ungar.
După încheierea vizitei la cetatea Rakoczi și muzeu, traversăm râul pe malul stâng, unde lăsasem mașinuța la umbră, într-o mică parcare.
Deasupra drumului se găsește mormântul lui Emil Rebreanu, ofițerul erou care se pare că ar fi fost sursa de inspirație pentru Liviu Rebreanu în personajul Apostol Bologa din Pădurea Spânzuraților.
Vizita la mormânt a fost destul de scurtă și revenim la mașină însoțiți pe scări de un dulău localnic plin de speranță că i-o pica și lui ceva. I-o picat. Nevasta a renunțat aproape integral la prânzul nostru în favoarea patrupedului, dar l-a făcut fericit.
La capătul micii parcări umbrite de la baza dealului se gată satul Palanca. Imediat după indicatorul de ieșire din sat, un drum pietruit urcă pe malul pârâului Șanț.
După aproximativ un kilometru și jumătate ajungem la Prodromița, mănăstire ortodoxă ridicată după 1995. Clădirea bisericii este nou-nouță, cu picturi proaspete și uși masive din lemn.
Undeva, mai în spatele bisericii, încă se mai lucrează. Biserica era închisă, fiind zi lucrătoare, dar un călugăr amabil ne-a descuiat ușa și ne-a poftit înăuntru.
Tot de la el am aflat că pârâul Șanț, ce trece prin fața mănăstirii și pe lângă care am urcat până aici a fost chiar granița dintre Moldova și imperiu.
Oamenii ieșiți cu vacile la păscut întâmpinau adesea probleme cu grănicerii când un animal mai neastâmpărat trecea apa ”dincolo”.
Atunci se rugau de soldații imperiali să-i lase să treacă și ei granița pentru a-și recupera fabricile de lapte. Probabil că la schimb mai dădeau un vin ori un rachiu, că viața de militar e grea.