Călătorie la hotarele Imperiului (Ep. III), jud. Bacău

Carantină = Punct sanitar pentru cercetarea și izolarea persoanelor, vaselor sau mărfurilor venite dintr-o regiune bântuită de o epidemie. Cuvântul „carantină” provine din forma dialectică venețiană a italienescului quaranta giorni, însemnând „patruzeci de zile”. Acest lucru se datorează izolării de 40 de zile a navelor și a persoanelor practicate ca măsură de prevenire a bolilor legate de ciumă.

Revenim la șosea, facem dreapta și intrăm iar în Ghimeș-Făget, singura localitate din Moldova care a aparținut Transilvaniei până la Marea Unire. Ne oprim într-o parcare mare, plină de gropi și dâmburi cu scopul de a mânca ceva.

Curățenia precară ne-a schimbat gândurile, astfel că ne-am mulțumit cu un suc rece. Părăsim parcarea și, pe sub viaductul de cale ferată, urcăm spre dreapta pe un drum îngust și abrupt până se gată într-o curte. Aici se află ruinele construcțiilor fostei carantine de la granița imperiului cu Moldova.

Ciuma sau ”Moartea Neagră” a fost, poate, cea mai cumplită boală contagioasă a omenirii. Primele acțiuni eficiente au apărut atunci când s-a descoperit că boala se transmite, adică este contagioasă.

Una dintre principalele bariere împotriva ciumei și cea mai eficientă înainte de descoperirea vaccinurilor a fost izolarea celor infestați.

Imperiul Habsburgic, la începutul secolului al XVIII-le a luat măsuri și a instituit o rețea de carantine de-alungul granițelor. Una dintre aceste carantine a fost la Ghimeș, în pasul Ghimeș-Palanca. A fost construită în 10 ani (1730-1740). Aici erau obligați să stea un anumit număr de zile toți călătorii care veneau din Moldova, împreună cu bagajele și animalele lor. Încă mai există, pe pereții clădirilor, inscripții ale acestor negustori armeni, pentru că ei erau majoritari, în care se menționează numele și durata carantinării.

Pe culmea de deasupra clădirilor carantinei trece o porțiune din Calea Fecioarei Maria, drum de pelerinaj devenit cu timpul și drum turistic. Poteca urcă pe creastă, după ce trece printre stâlpii unei porți secuiești.

În fiecare an vin aici mii de credincioși catolici, cu ocazia Rusaliilor catolice și includ acest obiectiv într-un traseu de pelerinaj ce se leagă de Șumuleu_Ciuc.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verified by MonsterInsights