Vă invit la o drumeție pe valea Galbenului, jud. Gorj, drumeție de relaxare și încărcare cu energie.
Dacă aveţi drum în comuna Baia de Fier, judeţul Gorj, spre a vizita Peştera Muierilor (Peştera Muierii), musai să vă faceţi timp şi pentru alte cele.
Peste drum de intrarea în peşteră, la poalele peretelui estic al cheilor, se află o zonă de intensă activitate umană: varniţele, sau cuptoarele de var. Este posibil să mai găsiţi una-două funcţionale ori chiar funcţionând.
Nefiind blagosloviţi cu pământ roditor, oamenii din zonă se ocupau, printre altele, cu fabricarea varului nestins (oxidul de calciu) cu care făceau troc.
Căruţele încărcate cu acest material coborau spre sud până la Craiova ori chiar ajungeau la Dunăre, unde vindeau sau schimbau “marfa”, întorcându-se acasă cu “bucate” (grâu şi porumb în special). O asemenea expediţie putea dura 2 – 3 săptămâni.
În amonte de porţiunea de chei, care se întind pe aproximativ 1 km, cam tot atât cât galeria vizitabilă a peşterii, valea râului Galbenu se lărgeşte, făcând loc ochiului să năzuiască spre înălţimile Parângului.
Ascultaţi de primul impuls şi mergeţi să vedeţi ce-i acolo. O parte din traseul propus poate fi parcurs cu maşina, dacă este “echipată” cu gardă la sol suficient de înăltuţă, dar cel mai bine e pe jos.
Urmaţi drumul ce se îndreaptă spre munte, lăsaţi în urmă un cătun de rudari şi mergeţi pe cursul apei în amonte. Nu este nimic spectaculos, dar totul este deosebit de frumos, iar dacă aveţi niţeluş noroc, puteţi asista la o partidă de pescuit executată de vidre.
Valea este plină de cascade, nu mari, iar versanţii devin din ce în ce mai abrupţi. Râul izvorăşte din munţii Parâng, de sub vârful Păpuşa şi oferă acces per pedes spre aglomerarea de case, viluţe, vile şi viloaie pompos denumită staţiune care-şi deversează “resturile” pe versanţii ce o sprijină.
În cazul în care e musai să vă întoarceţi, socotiţi timpul pe care îl aveţi la dispoziţie, împărţiţi-l în trei, iar treimile rezultate folosiţi-le astfel: una pentru urcare, una pentru coborâre şi una pentru gură-cască la una, la alta.
Râul are aproximativ 20 km lungime de la peşteră până la izvoare. Undeva, în inimioară de munte, se mai văd clădirile (resturi) ale fostei mine de grafit, singura din România şi singura închisă. Se tot vorbeşte de ani buni că s-ar redeschide.
Galbenul este cel mai estic “donator” de apă din bazinul hidrografic al Jiului, după ce măreşte semnificativ debitul Gilortului.
Baia de Fier se află pe cumpăna apelor, între Jiu și Olt. Peste deal curge Olteţul care este graniţa de est a comunei Baia de Fier şi îşi dă obolul de ape fratelui mai mare, Oltul.
Acces:
Există multe variante de acces spre Baia de Fier, iar eu îmi permit să vă sugerez două.
- Dacă veniţi dinspre Petroşani, în Bumbeşti-Jiu faceţi stânga spre Novaci, apoi Baia de Fier;
- Dacă veniţi dinspre Rm. Vâlcea, în Horezu faceţi dreapta spre Vaideeni şi ţineţi drumul spre Polovragi;
Orice variantă alegeţi, nu vă pare rău decât dacă apele au stricat foarte tare drumurile. Eu am trecut în decembrie 2017 şi erau bune spre foarte bune.
Cei care veniţi dinspre Tg. Jiu alegeţi varianta prin Săcelu – Novaci.
