Călătorie pe Latorița, jud. Vâlcea

Puțin mai sus de Lotrișor se desprinde valea Lotrului. Cel mai important afluent al acestuia este Latorița. 

O frumoasă fată de prin părțile Vâlcei, pe numele ei Latorița, urca vară de vară cu oile la munte, unde prinde drag de un mândru fecior, mai mult lotru decât oier, căruia i se spunea Lotru.

Lacul Brădișor

Flăcăul, la rândul lui, tare o mai iubea pe fată. Însă un uriaș ce sălășluia prin munții Mohoru își făcuse și el niscaiva planuri cu frumoasa păstoriță.

Doar că dragostea acesteia pentru voinicul lotru îi zădărnicea toate socotelile bietului uriaș, așa că, înfuriat tare, îi preface pe amândoi în ape curgătoare.

Pe fată o mână spre soare-răsare, iar pe fecior spre miazănoapte, să nu se mai întâlnească niciodată. Dar flăcăul care avea mare iubire pentru fătucă, pe la Obârșia își schimbă drumul.

Mai sus de Mălaia o ia în brațe pe draga lui și o duce, purtând mari lupte cu stavilele puse în cale, la fratele mai mare, Oltul, care să-i ocrotească.

Locul de întâlnire se cheamă Gura Latoriței. De aici începe unul dintre cele mai frumoase și spectaculoase defileuri din România.

De fapt, defileul începe imediat după satul Ciungetu, unde se află cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare.

Porțiuni lungi ale traseului sunt bine strânse între Munții Latoriței și Munții Căpățânii, care-l străjuiesc cu versanți impunători ale căror înălțimi depășesc cu mai mult de 200 m nivelul văii, căpătând aspect de chei.

Drum pe Valea Latoriței

Peisaje spectaculoase, păduri groase pe ambii versanți, pereți stâncoși ce vin în surplombă peste drum dau farmec și măreție acestei văi.

Marmite săpate de apele Latoriței

Din păcate drumul este îngrozitor și nu cred că a mai fost reparat sau întreținut de când a fost construit. Gropi imense, adevărate cratere în asfaltul aproape dispărut, bolovani și șanțuri, bălți ce pot fi folosite ca bazine de înot, toate fac drumul infernal pentru un șofer.

Într-un loc, un torent dezlănțuit a coborât de pe versanți câteva vagoane de grohotiș pe care l-a lăsat grămadă pe drum. Cei care transportă lemne și, probabil, mașinile ce urcă la barajul Petrimanu au clădit și așezat cât de cât bolovanii aduși de ape astfel încât un camion sau o mașină de teren să poată trece. În rest…

Versanții abundă de pârâiașe ce se scurg în Latorița, lăsând în urma lor chei de mici dimensiuni și multe cascade, toate greu accesibile pentru un om fără pregătire montană.

Cascada Apa Spânzurată din Cheile Latoriței

Câteva cascade se văd din drum, iar cea mai impunătoare și cunoscută este Apa Spânzurată, o cădere în gol de câteva zeci de metri, însă nu prea bogată în debit.

Se spune că pe pârâul ce se prăbușește în Latorița ar mai fi cascade mult mai impunătoare, însă care de pe malul apei nu pot fi văzute.

Se zăresc chiar și cascade seci, doar pereții stâncoși lustruiți arătând că din când în când curge apă, probabil după ploi mari, și asta din cauză că aproape toate apele din zonă sunt captate pentru a produce energie la Ciungetu.

Soarele abia apucase a lumina și încălzi culmile înalte când am intrat în Cheile Latoriței și am reușit să urc cu mașina până la cascada Apa Spânzurată fără să întâlnesc vreo altă mașină ori oarece drumeț și fără să pierd vreo roată. E adevărat că era zi de sâmbătă. Nici măcar un peridoc cărător de bușteni n-am văzut. Abia la coborâre am întâlnit un ARO și abia jos, în Ciungetu, un camion lung cât un tren grăbea amarnic spre munți.

Probabil că buștenii trebuie cărați să nu li se facă frig prin pădure. Nu am urcat mai sus de cascadă pentru că drumul arăta din ce în ce mai îngust și rău, fiind acoperit în mare parte cu crengi rămase din lemnul purtat spre fabrică. Din șosea până la cascadă sunt aproximativ 20 km, din care 6 km până la Ciungetu drumul e bun.

Pentru cei care vă încumetați, totuși, să urcați cu mașina, sfatul meu este să vă luați la pachet roți de schimb, bucșe, pivoți, bielete, băi de ulei, blocuri motor sau chiar o mașină de schimb. Brrr!!! Dacă o să mai urc acolo, și merită pentru că peisajul e fabulos, doar fără mașină o s-o mai fac, pentru că mi-e teamă că o rup.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verified by MonsterInsights