Arborele cosmic…
Doi frasini și un fag slobozesc dintre rădăcinile lor izvoarele care nu au înghețat și nu au secat niciodată. Este singura sursă de apă a celor din cătunul La Cununi, aflat sub vârful și platoul Vârtoapelor din Munții Orăștiei.
Întrebat fiind ce nume are izvorul, nea Ion spune că încă de pe vremea când era copil, mama lui îl trimitea la Izvor după apă. Acum e la fel, cu alte generații. Fiind singura sursă de apă a sătenilor, care nu i-a trădat niciodată, de ce ar rebui să poarte un nume? Se cheamă Izvor și atât.
Dacă vrei să-l vezi cu adevărat, atunci trebuie să vrei să-l vezi cu adevărat. Partenerii mei de drumeție s-au arătat mai impresionați de izvor decât de marea de ghiocei.
Nu puțini sunt cei care caută răspuns la întrebarea dacă nu cumva acesta este izvorul sacru al dacilor, asemenea izvorului sacru din legendele nordice, ori chiar izvorul râului Sargetia sub care Decebal și-a ascuns comoara, găsită totuși de romani în urma unei trădări. Sau poate nu…
Oricum, Sargetia este identificat astăzi cu Streiul, ce-și are izvoarele tot în Munții Șureanu.
”15.3.2 Arborele cosmic.
Lumea se aține la umbra arborelui cosmic Yggdrasill, axis mundi care sprijină bolțile cerești. Potrivit scandinavilor de apus, Yggdrasill este un frasin în coroana căruia se adună zilnic sfatul zeilor. Cele trei rădăcini ale sale se împlîntă în adîncul celor trei lumi: cea a morților (Hel), cea a uriașilor de gheață, cea a oamenilor. La poalele lui țâșnesc mai multe izvoare (care la origine fuseseră probabil unul singur): Urdhr, izvorul destinului, Mímir, izvorul înțelepciunii, și Hvergelmir, izvorul rîurilor pămîntului. Din scoarța arborelui cosmic se scurge seva dătătoare de viață, aurr.” (Mircea Eliade)
