Piatra Secuiului nu este doar o culme calcaroasă oarecare, impresionantă, ci reprezintă simbolul comunei Rimetea pe care o domină cu vârfuri de peste 1100 m și căreia-i ascunde soarele o parte din zi.
Te atrage ca un magnet și, inevitabil, trebuie s-o calci în picioare. Am făcut-o și nu-mi pare rău. Aș mai face-o o dată, deși am crezut că-mi dau duhul printre stânci.
Urcușul este abrupt, greu, cu porțiuni de grohotiș, dar cu ambiție se poate. Dovadă este tânărul care a făcut jumătate din traseu doar în patru labe.
Privită dinspre Colțești, de pe dealul opus, pare un uriaș culcat pe spate, cu umărul stâng spre sat, acoperit cu o plăpumioară de ceață.
Unii spun că este însuși Decebal ce stă de pază asupra averilor Daciei. Multe legende și povești s-au croit pornind de la forma acestei creste calcaroase…
Undeva, la adăpostul pereților de calcare exista o cetate din care astăzi se mai păstrează doar urme vagi, iar legenda spune că un tunel o lega de Cetatea Colțești.
Din pivnițele nobilului Thorotzkay se putea pătrunde în acest tunel printr-o galerie despre care avea cunoștință doar nobilul și aghiotantul său, care se pare că a transmis informația urmașilor lui.
În timpul unui atac asupra satului, nobilul și-a ascuns fiica și averea (nu mică!) în tunel, iar el a pornit la luptă, fiind învins, dar nu ucis.
Fata a văzut cetatea ocupată și, crezând că tatăl ei a murit, s-a aruncat în gol, nu înainte de a făgădui că va ucide pe oricine va încerca să pătrundă în ascunzătoare.
Bătrânii satului spun că acum câteva zeci de ani cineva s-ar fi lăudat că a găsit intrarea, dar nu s-a mai întors de acolo.
Din păcate, muntele în fiecare an își ia obolul, pentru că se aventurează aici și nepregătiți, dar care trăiesc cu impresia că lor nu li se poate întâmpla…, sau o fi blestemul fetei?
Chiar la 4 zile după ce am fost acolo, a intervenit salvamontul și echipaje de intervenție pentru a scoate din ghearele lui o turistă maghiară.
Am întâlnit pe traseu și sus, pe culme, cel puțin 50 de turiști pe un traseu de aproximativ 2 ore, toți vorbitori de maghiară. Să știți că zona e și de nasul nostru…!
Un aspect interesant al traseului sunt pietrele și bornele vopsite, uneori în roșu-alb-verde, alteori în roșu-galben-albastru, după cum turiști români sau maghiari se încumetă a căra cu ei tuburi cu vopseaua necesară. Eu am prins perioada maghiară.
