Drumul Agricol Oboare este numele oficial, iar Transluncani este denumirea uzuală sau porecla unui traseu rutier ce pornește din Luncanii de Jos, județul Timiș.
Dacă drumul ce traversează munții Făgăraș se numește Transfăgărășan, dacă altul este Transalpina sau Transursoaia, de ce nu s-ar numi și acesta Transluncani, deși nu traversează Luncanii, ci pornește de acolo?
Inițial, traseul servea pentru accesul sătenilor la proprietățile de pe culme, unde aveau pășuni și terenuri agricole la aproximativ 700 m altitudine.
A fost dat în folosință în 2019, după 3 ani de șantier, cu scopul declarat de a scurta DJ 684 ce traversează partea bănățeană a munților Poiana Ruscă de la Luncanii de Jos la Rușchița.
Eu nu știu dacă scopul declarat și cel nedeclarat coincid, însă este cert că astăzi se văd avantajele acestui drum, mai ales din punct de vedere turistic.
O parte dintre săteni, deocamdată cei cu mai multă inițiativă, au renunțat la aspectul productiv-agricol al exploatării proprietăților și au început să investească în oferte turistice.
Imediat după primele serpentine, cineva a amenajat un platou la adăpostul pădurii și a construit un mic bufet, pe numele lui ”Grătarul Pădurii” în traducerea mea superliberă, unde găsești mâncare și băutură și loc de hodină.
Pe culme te așteaptă altă ofertă. Locul fiind mai larg, au fost amenajate hamace și chiar un foișor din care nu vezi mai mult decât la nivelul solului, dar senzația e faină când urci și se zgâlțâie scara sub tine.
De la capătul satului (până acolo sunt indicatoare) urcușul începe zdravăn, cu vreo șase curbe în ac de păr și pantă mare, până la 23 %, după care se mai domolește și urcă pe pieptul dealului până sus, la cota 760 m.
De aici începe o coborâre foarte abruptă și imediat intri iar în pădure și drumul urmează firul apei până întâlnește DJ 684.
În 2022 nu am ajuns decât sub observatorul de pe culme pentru că am urcat per pedes tot traseul și a început să ningă, iar acum, în 2023, am ajuns până când drumul ce coboară intră în pădurea deasă de unde n-am mai continuat pentru că era zăpadă și, din loc în loc, copaci căzuți.
Atenție!!! În cea mai mare parte drumul este foarte îngust și nu are parapeți. Versanții sunt foarte abrupți, deci circulați cu atenție, chiar și pe jos! Din loc în loc, destul de des, au fost amenajate alveole pentru retragere.
Deși poate fi un scop în sine, Transluncani este doar un mijloc, un motiv. În zonă se poate vizita cascada Șopot, Peștera Albastră, Peștera Românești, Valea lui Liman și altele, în funcție de dorințele și disponibilitatea fiecăruia.