Călătorie la peștera Românești, jud. Timiș

intrare peștera Românești judetul timis

Zi de vară până-n seară, cam așa s-ar putea numi aventura noastră în partea bănățeană a munților Poiana Ruscă. După ce ne-am bucurat de răcoarea pădurii la cascada Șopot, apoi biserica din Crivina de Sus, ne-am avântat și în două drumeții la Peștera Albastră, respectiv Pietrele Cohului, astfel că după amiază ne-a cam prins oboseala, mai ales că ultimele două ”ținte” le-am făcut sub amenințarea ploii. Până la urmă, ploaia n-a mai venit, deși nori negri tot dădeau târcoale pe după culmile dealurilor.

Se făcuse deja un sfert de ceas peste ora ceaiului englezesc și stăteam în cumpănă dacă să mai încercăm ceva. Eu adusesem oarecum vorba că n-ar strica să vedem și Peștera Românești, mai ales că e foarte probabil să fie una dintre cele mai cunoscute peșteri de la noi datorită concertelor ce se organizează aici în fiecare octombrie.

Ținând cont că până la scăpătatul soarelui mai erau câteva ceasuri bune, hotărâm că merită încercarea. La coborârea dinspre Pietroasa pe DJ 684B, înainte de a ieși dintre dealuri, spre mâna stângă se face DC 111, asfaltat, care urcă spre Fărășești pe valea cu același nume. La 1 iunie 2022, pe acest traseu nu exista nici un indicator care să te îndrume spre peșteră. Doar o punte aruncată peste vale, cam la 2 km de la drumul județean îți sugerează că aici ar putea fi ceva.

Un coș de gunoi la capătul punții și o mică lățire a drumului îți întăresc bănuiala. Bănuiala am avut-o și eu, dar n-am oprit, zicându-mi, pe bună dreptate, că la un așa obiectiv ar trebui să fie indicatoare și în șanț. Eh, iete că nu-s. Mai urcăm, că poate o fi mai sus. Nici urmă.

copaci incarcati cu muschi peștera Românești

Până la urmă mergem până în Fărăsești, să vedem și noi satul despre care auzisem că ar fi una dintre cele mai vechi comunități din aceste locuri, iar clădirile au început a fi readuse la viață printr-un festival de voluntariat numit ”Color the Village”. Foarte frumoasă inițiativă, însă noi nu am stat să vedem și să vorbim din două motive. Primul dintre ele era amenințarea ploii și al doilea, cel mai convingător pentru noi, a fost o casă frumoasă din lemn care era împănată cu ferestre mari, albe, de termopan.

intrare dinspre exterior la peștera Românești
intrarea de la peștera Românești

Facem întrebare la un localnic despre peștera mult-căutată și acesta ne confirmă că la punte e poteca ce urcă la locul dorit. Ne întoarcem, dar doamna și cățelul refuză să mai urce cu mine pe motiv de oboseală. Într-un fel mai bine pentru că urcușul este foarte abrupt, iar poteca prin pădure foarte alunecoasă după ploile din ultima vreme. Noroc cu bocancii. Traseul este marcat cu săgeți albe pe fond roșu, iar mie mi-a luat aproape jumătate de ceas să ajung sus, diferența de nivel față de vale fiind mai mare de 100 m.

panou informativ peștera Românești
roca peștera Românești
coloana peștera Românești
peștera Românești
coloane peștera Românești

Peștera în sine nu este deosebit de spectaculoasă, deși are formațiuni bine dezvoltate. Umiditatea foarte mare și temperatura scăzută (6 – 8oC) fac ca mai tot timpul să umbli prin aburi. Pe pereți și pe tavan mici picături de condens strălucesc de parcă mii de bobițe de argint stau agățate acolo. Zona vizitabilă e scurtă, până în 400 m, dar bolta și pereții arcuiți fac sala mare (sala liliecilor) să aibă o acustică deosebită, ceea ce a dus la organizarea de concerte aici.

coloana peștera Românești
indicator turistic peștera Românești
vedere spre lumina de la capatul tunelului peștera Românești

Se poate urca și dinspre Românești, pe marcaj cruce galbenă, traseu mult mai accesibil, dar care îți ia cam un ceas. Mi-a plăcut peștera, dar nu m-a impresionat în mod deosebit.

P.S. Pe drum, la întoarcerea spre Arad, un comunicat ne atenționează că în zona montană a județului Timiș e cod galben de ploi și viituri. Noi am scăpat…

”Peștera Românești este cea mai cunoscută peșteră din Munții Poiana Ruscă, fiind menționată și sub numele de Peștera Mare de la Fereșești sau Peștera cu Apă.

Primele cercetări efectuate în Peștera Românești au fost realizate de Theodor Ortvay-Orthmayr în anul 1872. Cercetări speologice mai complexe s-au întreprins abia în anul 1963, când s-a întocmit și primul plan topografic al peșterii.

Galeriile accesibile turiștilor însumează 340 metri. Intrarea este lată de 9,5 metri și înaltă de 2 metri. Galeria principală este aproape rectilinie, atingând dimensiunile cele mai mari în Sala Liliecilor, numită astfel datorită coloniei de lilieci ce sălașluiește aici. Temperatura medie în peșteră este cuprinsă între 6 și 8 grade Celsius.

Peștera beneficiază de o acustică deosebită, aici fiind organizate concerte de muzică clasică, jazz, blues, rock sau electronică. Primul concert găzduit de Peștera Românești a avut loc în anul 1984.” (sursă Discover Timiș)

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verified by MonsterInsights