După mai bine de trei ani de lucrări de renovare, în 18 august 2025 cetatea Orăștiei a fost deschisă publicului. Abia după 2 luni, la sfârșit de Brumărel ne făcurăm și noi timp să o vedem, urmând să completăm cu o vizită la Muzeul Satului Transilvănean, deschis și el de curând. Dimineața lui 17 octombrie 2025 se dovedi a fi deosebit de rece, dar un soare cu dinți ne amăgea că pe la amiază o să fie mai bine.
Orăștie, în latină Saxopolis- adică orașul sașilor, este unul dintre orașele mici ale județului Hunedoara, însă cu rol deosebit în decursul istoriei, atât din punct de vedere social cât, mai ales, din punct de vedere cultural.
Este atestat documentar printr-un document de concesiune emis de regele Andrei al II-lea al Ungariei (Diploma Andreană) prin care se oferă o serie de privilegii coloniștilor sași veniți din vestul Europei, privilegii menținute până în 1876, iar documentul a funcționat ca o constituție a sașilor. În acest document se menționează că Orăștie este cel mai vestic punct al zonei de colonizare a sașilor în Transilvania, zonă numită Pământul Crăiesc, și că urmează să fie reședința Scaunului Orăștiei, cu toate localitățile aferente.
Ansamblul de monumente numit Cetatea Orăștiei cuprinde un spațiu restrâns, fiind inițial o incintă de piatră de formă aproape pătrată, cu turnuri și cu o biserică fortificată inclusă, fiind înconjurată de un șanț cu apă cu pod mobil. Acum șanțul cu apă nu mai există.
În interiorul cetății se află o biserică reformată construită inițial de sași (biserică romano-catolică) și distrusă de turci în timpul invaziei din 1479. Aceasta a fost reconstruită de maghiari și transformată în biserică reformată, iar sașilor li s-a oferit o încăpere lângă această biserică.
Astfel, timp de aproape trei secole, în orașul care a fost fortăreață săsească, biserica era a reformaților maghiari, însă fiecare comunitate și-a practicat cultul fără incidente. Abia după 1800 comunitatea sașilor și-a construit propria biserică, biserica luterană de astăzi, chiar lângă cea veche, ambele fiind acum în incinta cetății. În zilele noastre se mai țin slujbe în ambele biserici, însă foarte rar în cea luterană deoarece comunitatea sașilor a scăzut drastic după 1990.
Într-o încăpere special amenajată se află o replică funcțională a unei tiparnițe de tip Gutemberg cu care a fost tipărită Palia de la Orăștie, o primă traducere în limba Română a Vechiului Testament.
În spatele celor două biserici surori, în urma unor săpături arheologice au fost descoperite ruinele celei mai vechi biserici din cetate, Rotonda. Aceasta se pare că a fost ridicată la începutul anilor 1200, probabil după modelul Rotondei de la Geoagiu și a servit ca biserică a comunității, după ce inițial a avut rol de capelă de curte.
Programul de vizitare a cetății începe la ora 10 și se întinde până la 18 sau 22, în funcție de anotimp. Când am vizitat-o noi, biletul costa 10 lei pentru adult, dar zău că merită mai mult. Pe străduța din vestul cetății se află Muzeul de Etnografie și Artă populară, însă nu poate fi vizitat fiind în curs de a se muta în spații mai generoase, în apropiere.
După vizita la cetate și o cafea binemeritată, am dat o raită și pe la Muzeul Satului Transilvănean, aflat la ieșirea spre Deva. Intrarea se poate face doar de pe sensul Deva – Orăștie, iar muzeul în sine este deocamdată doar o expoziție de construcții (case, anexe, moară, biserică) din județele Hunedoara și Alba.
Cea mai veche casă strămutată aici este din Bătrâna, jud. Hunedoara, și are aproape 250 de ani. Nici unul dintre exponate nu este vizitabil, majoritatea fiind în stadiul de construcție ori finalizare. Muzeul a fost amenajat în 2008 de către artistul Mircea Zdrenghea, președintele asociației ”Patrimonium” Orăștie și deschis spre vizitare în 2025. Din discuția purtată cu fiul acestuia, Marius, se dorește extinderea muzeului prin strămutarea altor gospodării, însă costurile sunt foarte mari și ajutor de la autorități ca peste tot. Adică zero.
În cazul în care v-am stârnit interesul, luați-vă multe zile la dispoziție pentru a putea profita de ceea ce oferă zona: cetățile dacice de pe valea Orăștiei, pădurea cu ghiocei de pe platoul Vărtoapelor, platoul Luncanilor, Casa Memorială Aurel Vlaicu, Rotonda Geoagiu, Drumul Roman, Băile Romane și cascada Clocota de la Geoagiu Băi, castrul Cigmău, cheile Madei, cheile Glodului, cheile Cibului, muzeul Emilian Achim și altele. Să aveți drumuri, vreme și vremuri bune!
